Afrodita, visul meu
Oraş pustiu, străzi acoperite de mâzga grijilor
Fumul se ridica din canalizarea stranie, ce ascunde multe
Stau tolănindu-mi braţele pe banca plină de singurătate
Privesc cum oraşu-i un infern decor, şi mintea-mi zbiară, gândurile-mi dor
Cu privirea aţintită prin ceaţa ce luna lovea, o furtună-mi luminează calea
Tu, fiinţă din periferia inimii venită
Ce te-ai născut din spuma mării, o Afrodită a zilelor noastre
Mi-ai demascat durerea interioară, sufletul, hidosul Hefaistos
Copilă, privesc prin tine, şi viitoru-i negru
Dar, uitându-mă mai atent, în ochii tăi totul străluceşte
Cu tine pe autostrăzile iubirii veşnic vom circula
Iar, tu îmi vei pătrunde prin intersecţiile veşnic închise
Totul pare vis alături de tine, colonii de îngeri pe umeri mi-se aşează
Dar, tu…privirea-mi oglindeşti prin inima ta…şi văd!
Mă văd pe mine, un eu diferit, din chip de lut…acum văd un orizont deschis
Sunt fericit! şi tu vezi şi simţi, şi brusc imaginea ta, luceafăr devine.
Genunchii-mi lovesc asfaltul şi-ţi cer…
Copilă, tu lasă soarele să mă poarte pe trupul tău,
Şi luna să-mi tremure mâna.
Iar tu, fiinţă călăuzeşte-mi viaţa,
Fii muza mea, prin eternitatea pură.
Îmi rezerv drepturile asupra conţinutului de pe blog şi doresc ca acesta să nu fie folosit fără acordul meu. Mulţumesc!
Afrodita
foarte tare poezia :X
ma bucur ca poezia ti-sa parut “foarte tare”
te mai astept!
o seara placuta!
“foarte tare ”
o poezie poate fi tare ?sau frumoasa ?sau mirifica?sau divina?
imi cer scuze,dar nu m-am putut abtine.imi place mult sa citesc aici pe blog…ma relaxeaza
.o seara buna !
@ giuly
ce pot sa zic…decat sa ma bucur…si sa iti multumesc in acelasi timp
te astept cu mare drag!
o seara buna si tie!
te astept cu mare drag??
):))):))):)) da ce mah ti-ai facut o casuta virtuala la marginea blogului ca sa poti sa primesti pe toata lumea??ma cac pe mine de ras
cacate in continuare:))
cand te mai auto-uploadezi sa imi zici si mie poate ne vedem la o cafea prin RAM
imi place asta!:X
poate cel mai potrivit mod de a ne exprima sentimentele. bafta si spor. te-ai gandit sa publici?
Imi place… pe masura ce citeam, am avut senzatia ca vad prin ochii tai… f. ciudat. Am o singura problema, “mi-se aşează” de unde cratima?
ei, ei… tine palma… ( nu ca eu nu as mai face cate o greseala…dar accept cu nerabdare sa fiu contrazisa, si corectata)… astfel ca ma gandesc ca pot sa o fac si eu cand simt ca se poate mai mult de la cei din jur. Salutare, si… sa ne auzim… ca deja te dau disparut.Aceeasi eu, virtuala. 
Asta e cea mai mirifica poezie pe care am citit-o pe blogul tau. De unde atata inspiratie
)? eu trebuie sa beau o cafea si un mountain dew sa imi vina doua versuri in minte . 
. Good Job 